Big Friday pe Valea Argovei

Dupa o iarna foarte “ciudata” cu temperaturi extrem de ridicate, dar si cu zapada si viscol, primavara si-a facut aparitia. La pescuit am fost de vreo 3 ori anul acesta de pe mal… fara rezultate notabile… cativa strapi, o marlita si un novac prins accidental cu o lanseta ultra light oferind un drill de senzatie. In consecinta parca simteam ca noul sezon inca nu incepuse pentru mine, deoarece nu apucasem sa ies cu barca pe apa… mai ales ca am facut upgrade la motor, de la un Suzuki 10hp am trecut la Yamaha 20hp si eram foarte curios cum o sa mearga, ce viteza o sa prind etc. Asa ca asteptam cu nerabdare o zi disponibila in afara programului de lucru in care sa nu am parte de vant puternic. Acea zi a coincis cu Vinerea Mare… zi religioasa foarte importanta atat pentru mine cat si pentru colegul meu Ionut cu care am plecat dis de dimineata catre unul din lacurile din jurul Bucurestiului. Aceasta zi a fost intr-adevar una speciala… cu multe peripetii si aventuri, cu bune si rele, dar cu final fericit dupa cum veti vedea.

Intram bucurosi si plini de strategii pe apa in jurul orei 7 si observam ca balta mai are putin si “da pe afara”… cred ca era crescuta cu cel putin 1,5m pe verticala. Deci urma sa fie o partida foarte grea de pescuit pentru ca localizarea pestelui era mult mai dificila.

Luam decizia sa pescuim pe apa mai mica… cu locuri cu cocioc sau structuri, unde teoretic salaul ar trebui sa isi faca cuib pentru a depune icrele. Ne urcam in barca bucurosi ca motorul a pornit la prima sfoara (nu apucasem sa ii fac proba) si pornim spre primul loc de pescuit, o zona cu agatatura multa… betoane, pomi, fiare, ne pozitionam cu vantul in spate si incepem sa pescuim timp de vreo 30min fara sa se intample ceva. Decidem sa ne repozitionam si mai pescuim pentru inca o jumatate de ora.

Am stabilit cu Ionut inca de la inceput ca fiind un pescuit de tatonare si de recunoastere sa abordam diferit fiecare prezentarea… eu am inceput cu gume mai mici lestate pe jiguri 3-5gr si culori naturale, iar el cu gume peste 7cm jiguri 7-9gr si culori mai “aprinse”.

Schimbam locul dupa o ora putin tristi simtind parca faptul ca am inceput cu stangul. Asa ca ajungem pe un alt loc la fel de dificil ca si primul, adica plin de pomi scufundati. Ne pozitionam cat sa avem un traseu de recuperare a nalucii fara sa o pierdem in crengile copacilor si incepem sa pescuim. In scurt timp apar primele atacuri, dar si primele rateuri!

Pestele era foarte mofturos, semn clar ca nici nu se hranea, nici nu isi apara teritoriul asa cum ne-am fi dorit noi. La cateva lanseuri aveam o mica ciupitura in fir si atat. Rateu dupa rateu. Devenea frustrant… schimbam acele offset cu jiguri normale, dar nu se putea recupera naluca la barca… copacii castigau batalia de fiecare data. Ne repozitionam cu vantul in spate si se simte o usoara imbunatatire… Ionut prinde un strapazan de 33 cm pe care bucuros il elibereaza. Eu in schimb nu reusesc sa prind vreunul. Ma enervez si luam decizia sa plecam pe alta zona. Intre timp ne suna prietenii nostri Cristi si Mihai care erau si ei pe balta in vecinatatea noastra pe un loc tot cu apa mai mica… pana in 4 m cu fund tare si un prag. Mergem sa ii salutam si inghitim in sec cand aflam ca ei au avut activitate mult mai intensa, cu pesti frumosi de peste 45 si 55 de cm. Incercam sa ne punem si noi pe loc langa ei dar, neajungand la zona fierbinte, plecam dupa 20 de minute.

Schimbam inca vreo trei patru locuri fara succes, iar ceasul se face aproximativ 15.30. Trist, ii zic lui Ionut ca vreau sa mergem din nou pe locul cu copaci scufundati unde am avut atacurile nefinalizate de dimineata. Simteam ca pestii sunt acolo iar noi nu am reusit sa ii pacalim cu momelile in care aveam incredere. Ajunsi pe loc, Ionut descurajat imi spune ca el vrea sa isi testeze noul echipament de baitcasting (o Daiwa Ballistic 100hsl montata pe o lanseta Dam Cultus putere 7-30gr). Eu ma apuc de “treaba” si incep a lansa pe langa pomi cu o naluca ce mi-a adus ceva capturi in anii trecuti si anume un shad de la Big Bait Baits alb cu albastru. Si asa reusesc sa pacalesc primii strapazani. Bucuros insist, la fel si Ionut tot pe un shad alb cu albastru….care ii aduce un salau frumos de peste 50cm. Dupa 30 de min iar pauza. Ne gandim sa ne mutam putin mai in fata ca sa abordam locul si din alt unghi. Zis si facut dar dupa cativa metri ancora ramane blocata intr-una din crengile pomilor scufundati (deoarece colegului meu de barca i-a fost lene sa o ridice pana sus..:)). Ne chinuim sa o desfacem dar fara succes. Asa ca ii zic lui Ionut ca pana la sfarsit aici pescuim… nu mai avem ce sa facem… fiind singura ancora pe care o aveam la noi.

Incepem sa pescuim din noua pozitie. La un momentat cautand prin geanta gasesc cateva plicuri cu gume de la Bass Pro pe care le comandasem la targul de pescuit din martie si incep sa le testez. Fara sa fac reclama gratuita, Sassy Sally de 3.5 inch culoare alba mi-a salvat ziua. Am reusit sa prind 3 pesti in 10 minute dintre care doi aproximativ la 58cm si unul mic la 33cm.

Timpul trece si luam decizia sa taiem sfoara ancorei dupa ce ne-am tot chinuit sa o recuperam. In drumul nostru catre rampa de iesire ne mai oprim inca o data la prietenii nostri pe care ii gasim pe acelasi loc. Ii intrebam in gluma daca au vreo ancora in plus si ne invita sa ne legam de barca lor si mai pescuim putin impreuna. Eu personal nu mai aveam chef dar Ionut inca era in forma, lucru ce ii aduce inca un peste frumos in minciog… pe care nu l-am mai masurat sau cantarit :).

In concluzie, pentru prima iesire “oficiala” de anul acesta am fost foarte multumiti de toate intamplarile traite, nu stim daca a avut vreo influenta sarbatoarea care a avut loc in aceeasi zi, dar cu siguranta o sa mai pescuim si pe viitor in Vinerea Mare daca tot este zi libera nationala de anul acesta.

Adauga un comentariu